CE MIRAJ, CE PIETATE

Pentru clipa de-ntâlnire,
Am pus stavilă gândirii
Şi-am cerşit neprihănire,
Ca să fiu sclavul iubirii.
Pentru clipa de-ntâlnire.

Pentru a ta complicitate,
Am sădit în nori măslini,
Ce miraj, ce pietate
Văd prin ochii genuini.
Pentru a ta complicitate.

Pentru visul meu cu tine,
Am pus corzi viorilor,
Te-am răpit cu amandine
Şi-am cântat şi florilor.
Pentru visul meu cu tine.

Pentru veşnica iubire,
Am şoptit în scoici de mare,
Despre tine o amintire,
Despre mine o provocare.
Pentru veşnica iubire.

Despre clipa de-ntâlnire,
Despre a ta complicitate,
Despre visul meu cu tine,
Ce miraj, ce pietate,
Pentru veşnica iubire.

de Marius Ilie

 

CÎNTĂ-MI, IUBITE...

auzi iubite! cinta-mi ceva la pian
ceva din alte vremuri, alea mai vechi
de cind mergeau fetele seara la bal
eu o sa stau, uite aici, langa soba
vreau in seara asta sa beau, sa petrec
dar te rog iubite, cinta mai repede!
caci numai am mortii ce tribut sa-i platesc.
si du-te de ada mai multi lautari
si spune si popii, clopote sa traga,
asta noapte m-am visat mireasa-nmbracata.
grabeste-te!dar daca n-or sa vrea sa vina?
mi-e frica iubite!de ceasul ce sta sa vina
mai toarna-mi sa beau, mai da-mi o tigara.
venit-au ingeri, ce vor sa ma dezbrace
venit-au si demoni, ce vor sa ma-ngroape
cinta mai tare, te rog, ceva din alte vremuri
                                        cinta-mi iubite!

de Nowi Lodka

 

E TOAMNĂ!

Culoarea verii indiene,
De frunze rumene-n plăceri,
Fior în nopţi viridiene
Şi ceruleum din tăceri,
Concert ritmat în pragul iernii
De greieri încăpăţânaţi
Să se agaţe-n trena verii
Sperând cu ea să fie luaţi.
-E toamnă! Ţipă pescăruşii.
De frunze pomii se dezbracă,
Abia asteaptă, jucăuşii,
Să se îmbrace-n promoroacă.
Miroase-a mere pârguite,
Adie vânt cu scorţişoară,
Atârnă-n ramuri, hărţuite
Momâi făcute de ocară,
Dovlecii-n praguri se rânjesc
Să nu se-apropie vreun drac,
De ciudă strugurii pleznesc…
Frumoasă toamnă, cât te plac !

de Angelica Rădulescu

 

IUBITE, ATĂZI TE BLESTEM

Iubite, astăzi te blestem,
Până-n amurg, cu glas de foc,
În scoica vremii, când te chem,
S-alergi fără de timp şi loc.

În aşteptări trecând în jar,
Pustiul să-ţi măsori mereu
Şi vâlvătăi de dor amar
Îţi ardă pleoapa-n somnul greu.

Când voi pleca în asfinţit,
De visul alb n-am să mă tem.
Nu fi în plânset mistuit,
Iubite, astfel te blestem.

de Elena Munteanu